Litoralul de est al Madeirei, lung de circa 20 km, nu este o zonă intens populată. Aici, se află numai patru oraşe mai mari, dar nu oarecare. Nu departe de unul dintre acestea, se află cel mai mare aeroport din Madeira, altul a fost vreme indelungată capitala insulei, iar din altul puteţi pleca în expediţii după balene.
Pe litoralul de est al insulei, se află de asemenea, farul a cărui lumină avertizează asupra pericolelor ţărmurilor stâncoase.
Machico
Despre Machico, se spune că este primul loc, unde a poposit picior de european în Madeira. În anul 1419, aici a debarcat navigatorul portughez Zarco şi a înetemeiat prima aşezare. Aceasta a fost aleasă mai târziu ca reşedinţă de către administratorul părţii de est a insulei, Tristão Vaz Teixeira. Până în secolul al XVI-lea, Machico a fost chiar capitala întregii insule. În semn de recunoştinţă pentru grija purtată oraşului de către Taixeira, localnicii i-au ridicat o statuie, pe care o puteţi admira în faţa bisericii Igreja Matriz.
Din vremuri străvechi, Machico a trăit pe seama pescuitului, aşa că nimeni nu va fi surprins să vadă în docurile de aici, cum se construiesc bărcile noi şi cum se dezmembrează cele vechi.
Canico do Baixo
Mica localitate situată la circa 12 km de Funchal şi 8 km de aeroportul Santa Cruz, a devenit , datorită liniştii ce domneşte aici, o destinaţie îndrăgită pentru petrecerea unui concediu relaxant. În zonă, au fost construite câteva hoteluri şi vile de lux, destinate turiştilor bogaţi, care tânjesc după odihnă. Astfel, dintr-un sătuc mai puţin important,
Canico do Baixo a devenit al doilea centru turistic ca mărime, din Madeira. Dacă vi se va face dor de agitaţia urbană, nu este nimic mai simplu decât să vă lăsaţi conduşi, pe gratis, cu microbuzele hotelurilor până la Funchal sau să luaţi un taxi, care să vă ducă acolo imediat.
Canical
Oraş cu mai puţin de patru mii de locuitori, Canical a fost cândva centrul vânătorilor de balene. După interzicerea vânării balenelor, mulţi dintre pescari, îşi câştigă astăzi existenţa prin organzarea de croaziere pentru admirarea acestor superbe vietăţi.
Ponta de Sao Lorenco
Ponta de Sao Lorenco este cea mai estică localitate a Madeirei, care se întinde pe două insuliţe (Ilheu da Cevada, cândva denumită Ilheu dos Desembarcadouros şi Ilheu do Farol).
Are o climă uscată şi suprafaţă stâncoasă acoperită preponderent cu iarbă şi arbuşti. Valurile Oceanului Atlantic se izbesc aici de un mal stâncos, înalt de câţiva metrii, ceea ce crează o imagine contrastantă superbă, între malurile întunecate şi apele înspumate.
Pentru a asigura liniştea păsărilor ce cuibăresc pe insuliţa Ilheu do Farol, aceasta a fost declarată rezervaţie naturală, cu reguli destul de stricte. Din anul 1886, aici se înalţă farul aflat în administrarea marinei portugheze.